Casa Gheorghe Tătărescu din București: o mărturie vie a puterii, memoriei și patrimoniului interbelic într-o vilă restaurată

În inima Bucureștiului, pe strada Polonă, numărul 19, se înalță o vilă modestă ca scară, însă profundă prin încărcătura sa istorică și simbolică: casa lui Gheorghe Tătărescu, figura complexă și controversată a politicului românesc interbelic. Nu doar o simplă structură arhitecturală, această vilă este un martor mut al încercărilor, compromisurilor și aspirațiilor elitei politice din perioada dintre cele două războaie, un spațiu în care puterea și cultura s-au întâlnit discreționar, fără ipostaze grandioase. Astăzi, în acest loc cu memorie, dintre pereți răzbat ecouri de istorie și se conturează promisiunea unei continuități răspunzătoare, sub denumirea EkoGroup Vila – un loc care conservă și oferă acces răbdător la un patrimoniu adesea uitat.

Casa Gheorghe Tătărescu: spațiu și memorie într-un destin politic românesc

Gheorghe Tătărescu (1886–1957), personalitate a politicii românești ce a străbătut epoci delicate – de la democrația interbelică la dictatura regală și tranzitiv la comunism –, a construit nu doar o carieră, ci și o casă care să îi reflecte statutul și valorile unui timp. Reședința sa bucureșteană, modestă în scară dar susceptibilă unei precizii de neîntâlnit pentru perioada respectivă, este un ecou arhitectural al sofisticării și reținerii elitei interbelice, un spațiu în care viața publică și cea privată se suprapun cu o discretă etică a puterii. Această vilă este acum cunoscută sub denumirea EkoGroup Vila, marcând o continuitate asumată, în care trecutul și prezentul dialoghează fără a se anula reciproc. (EkoGroup Vila)

Gheorghe Tătărescu: omul și epoca sa

Figura lui Gheorghe Tătărescu, distins de numeroase contradicții, nu poate fi redusă la un portret convențional. Jurist format la Paris, cu o teză doctorală attentă la mecanismele democratice și neajunsurile regimului electoral românesc, Tătărescu și-a construit o carieră marcată de ambiția reformatoare, dar totodată și de compromisurile inevitabile ale vremii. Rolul său în Partidul Național Liberal, din 1912 până în postbelic, l-a plasat în mijlocul unor tensiuni profunde: gestionarea ordinii publice în anii 20, conflictele interne ale partidului în anii 30, politica autoritară sub regimul regal și, în cele din urmă, adaptarea dificilă la contextul postbelic sovietizat. Dilemele moral-politice din jurul lui – între eficiență și autoritarism, între modernizare și slăbirea democrației – reflectă cu fidelitate epopeea României interbelice.

Casa ca proiect de viață și spațiu al puterii restrânse

Casa lui Gheorghe Tătărescu nu este o vilă fastuoasă ce caută să impresioneze prin dimensiuni; dimpotrivă, scara relativ modestă comunică o alegere explicită: puterea nu are nevoie de manifestări opulente pentru a se legitima. Discretă, luminoasă și atent proporționată, casa devine o extensie a personalității sale, un spațiu în care funcția publică – reprezentată printr-un birou plasat cu reținere la entre-sol, accesibil printr-un portal lateral cu accente moldovenești – se supune dimensiunii familiale și estetice. În acea etapă, familia Tătărescu manifesta o cultură politică a reținerii, unde spațiul nu este exploatat pentru discursuri grandilocvente, ci pentru echilibru și dialog fin cu publicul și cu sine.

Identitatea arhitecturală: între mediteranean și neoromânesc – Zaharia, Giurgea și Milița Pătrașcu

Concepția arhitecturală a Casei Tătărescu este rodul colaborării dintre arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, în perioada 1934–1937, o sinteză între elementele mediteraneene și accentele neoromânești. Fațadele poartă portaluri cu influențe moldovenești, iar coloanele filiforme, fiecare tratată diferit, provoacă o compoziție viu echilibrată, evitând rigiditatea simetriei clasice. Interiorul răspunde unui cod rigid al proporțiilor și al luminii, reușind să creeze o ambianță intimă dar deschisă spre grădina privată, secretă și meditativă.

Contribuția artistică a sculptoriței Milița Pătrașcu, elevă a lui Constantin Brâncuși și apropiată a Arethiei Tătărescu, este fundamentală pentru valoarea estetică a casei. Șemineul încastrat într-o absidă cu rezonanțe tradiționale nu este doar un element decorativ, ci o declarație artistică afirmând continuitatea și modernitatea simultan. Ancadramentele sculptate și alte detalii portante ale interiorului completează această fuziune între tradiție și avangardă discretă, oferind casei un ecou cultural aparte.

Arethia Tătărescu: consoarta și catalizatorul cultural

În centrul acestei arhitecturi rafinate se află, deopotrivă, Arethia Tătărescu, „Doamna Gorjului”, care a orchestrat discret dar ferm estetica și filosofia de viață a familiei. Implicată în binefacere și susținerea artelor, ea a fost motorul tăcut din spatele coerenței proiectului locativ, vegheată să nu cedeze tentațiilor opulenței, păstrând casa într-o limită etică profundă. Legătura ei cu Milița Pătrașcu și participarea la renașterea proiectului brâncușian la Târgu Jiu reflectă această sensibilitate artistică care transcende statutul de soție influentă, configurând o reședință cu adevărat culturală, nu doar politico-administrativă.

Ruptura comunistă: erodarea sensului și degradarea simbolică a casei

După 1947, odată cu căderea politică a lui Gheorghe Tătărescu și instaurarea regimului comunist, casa devine o victimă simbolică a unui proces de dezintegrare a elitei interbelice. Statul naționalizează și redistribuie clădirea, iar acest spațiu al echilibrului și al discreției este transformat, treptat, într-un loc decuplat de identitatea inițială și degradat prin intervenții arbitrare. Lipsa unei politici coerente de conservare și stigmatizarea fostei clase conducătoare se traduc în pierderea finisajelor autentice, în fragilizarea legăturii între interior și grădină și în banalizarea arhitecturii ca spațiu pur funcțional. Casa, odinioară martor tăcut al unei epoci politice complexe, se regăsește mută și marginalizată.

Perioada post-1989: erori, controverse și inițiale corecții

După deznodământul comunist, vila devine scena unor intervenții contradictorii, adesea motivate de interese imobiliare și comerciale. Proprietară a devenit figura controversată Dinu Patriciu, care, deși arhitect de formație, a introdus schimbări drastice ce au subminat intențiile arhitecților Zaharia și Giurgea. Transformarea într-un restaurant de lux a sporit criticile, reprezentând o ruptură profundă de spiritul originar al casei și un exemplu emblematic al modului defectuos în care patrimoniul putea fi exploatat în tranziția postcomunistă.

Cu toate acestea, această etapă tumultoasă a readus în atenție discuția despre valoarea Casei Tătărescu. Ulterior, o companie de origine britanică a inițiat un proces de restaurare atentă, revenind la proiectul inițial și restaurând proporțiile, materialele și limbajele arhitecturale ce o consacră. Această oscillare între excese și prudență ilustrează dificultatea societății românești de a se raporta la memoria elitei interbelice.

Recuperarea și identitatea contemporană: EkoGroup Vila ca spațiu cultural cu acces controlat

Casa Gheorghe Tătărescu și-a regăsit în ultimii ani o nouă identitate sub titulatura EkoGroup Vila, devenind un spațiu cultural activ care nu desființează trecutul ci îl integrează responsabil în contextul contemporan. Această transformare nu este un înlocuitor simbolic, ci o continuitate asumată, cu o utilizare controlată, prin acces pe bază de bilet în cadrul unor programe curatoriate. Vizitatorii sunt invitați să pătrundă într-un loc în care arhitectura, arta și memoria politică se combină pentru a oferi o perspectivă nu idealizată, ci complexă asupra României interbelice și a destinului ei postbelic. (contactează echipa EkoGroup Vila)

Modesta scară arhitecturală ca simbol al reținerii elitei interbelice;
Biroul discret, la entre-sol, o declarație a raportului omului politic cu puterea;
Mixul mediteranean-neoromânesc, sub semnătura Zaharia și Giurgea, cu detalii artistice semnate de Milița Pătrașcu;
Arethia Tătărescu, arhitectul moral și cultural din umbră;
Degradarea comunistă ca metafoară a prăbușirii întregii elite;
Controversele și reconstrucția post-1989 ca mărturie a unei societăți încă în căutare;
EkoGroup Vila – un nou început pentru un spațiu al memoriei active.

Frequently Asked Questions about Gheorghe Tătărescu and Casa Tătărescu

Who was Gheorghe Tătărescu?
Gheorghe Tătărescu (1886–1957) was a Romanian politician, twice serving as Prime Minister (1934–1937 and 1939–1940). He was a key figure of the National Liberal Party and influenced Romania’s political, economic, and diplomatic landscape in the interwar and immediate postwar period, characterized by transitions and crises.
Is Gheorghe Tătărescu the same person as the painter Gheorghe Tattarescu?
No. They are distinct individuals from different eras: Gheorghe Tătărescu was the politician and Prime Minister, whereas Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894) was a 19th-century Romanian painter.
What architectural style defines Casa Tătărescu?
Casa Tătărescu is an early example of interwar Bucharest architecture, combining Mediterranean influences with Neo-Romanian elements. The project was conceived by architects Alexandru Zaharia and Ioan Giurgea, with artistic contributions by sculptor Milița Pătrașcu.
What role did Arethia Tătărescu play in shaping the house?
Arethia Tătărescu, known as “Doamna Gorjului,” was the cultural motor behind the family’s residence. She ensured the architectural coherence and restrained elegance of the villa, fostering connections with artistic figures like Milița Pătrașcu and supporting national cultural projects.
What is the function of the building today?
Today, the building operates as EkoGroup Vila, a cultural space open to public access under controlled conditions. It preserves the historic and architectural identity of the villa while serving contemporary cultural purposes.

Casa Gheorghe Tătărescu este mai mult decât o relicvă arhitecturală; este un spațiu vie al istoriei politice și culturale românești, un teren al memoriei ambivalente și al continuității asumate. Vizitarea acestei vile oferă o oportunitate unică de a pătrunde într-un univers în care elitele interbelice și-au exprimat subtil puterea și gustul, iar astăzi, sub semnul EkoGroup Vila, istoria și prezentul se întâlnesc cu o răspundere edificatoare. Invităm astfel cititorul să descopere nu doar un spațiu, ci o poveste în care arhitectura și politica se împletesc cu mare finețe și înțelegere a timpului.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.